News:

So anyway, Vizuina is back online (fură ceva probleme cu PHP 7/5, alea.. și oricum ați uitat)

Main Menu

Religia si sentimentul religios: utilitate si valabilitate

Started by Qvadratus, December 04, 2004, 01:38:00 PM

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Qvadratus

Dupa parerea mea religia este un lucru necesar individului, sentimentul religios fiind unul dintre elementele care intregesc personalitatea omului in tendinta ei de a fi cit mai perfecta. Daca ar fi sa ne inchipuim un cerc, atunci religiozitatea ar fi unul din sectoarele acestuia, completind intr-un mod armonios ceea ce am putea intitula cu titlul de personalitate proprie. Dupa parerea mea, fara aceasta completare personalitatea omului este in dezechilibru. In trecut cineva a numit religia “opiul popoarelor”, dar cred ca pentru individul ale carui “sectoare de cerc” sunt in mare parte “completate” cu ceea ce trebuie pentru a institui un “echilibru”, acest “opiu” nu este un drog, ci un “adaos combustibil” de “optimizare” pentru functia cognitiva si pentru suflet.
Sentimentul religios vine uneori ca achizitie secundara unor experiente adaugate rezultatelor interpretarilor proprii. Luam contact cu religia pentru prima data prin intermediul fondului cultural, avem dupa perioada initiala a copilariei un moment de razvratire mai lung sau mai scurt, ulterior la virsta adulta incepem sa rationam cu adevarat critic, si de aici incolo reusim sa integram sau nu mai departe ceea ce ochii nostri vad, ceea ce inteligenta noastra recepteaza, sau ceea ce persoanei noastra ii este dat sa perceapa de “dincolo”.
Cred ca pentru prima data cind mi-am pus cu adevarat problema reliogiei a fost cind pe fondul unui dezechilibru creat de contestarile adolescentei, am vazut pe cineva la care tineam foarte mult si care era ateu si marxist prin excelenta, cum la finalul unei vieti extrem de chinuite, intr-un moment in care se credea singur a ridicat pumnul amenintind spre cer, blestemindu-l si invinuindu-l pe Dumnezeu pentru nenorocirile lui. Am realizat atunci ca ceea ce facea acel om foarte drag mie nu era de fapt decit o recunoastere a existentei Dumnezeirii: ateul recunoscind in Dumnezeu un dusman ii recunostea de fapt existenta. Mi-a fost extrem de mila pentru acela care facea asta, fiindca acel pumn ridicat in sus nu era decit confirmarea erorii in care traise acel om o viata intreaga. Cu atit mai mult m-a impresionat faptul ca nici atunci acela nu a realizat semnificatia gestului. Mi-am jurat atunci sa nu traiesc intr-o astfel de eroare.
De mare valoare consider eu pentru cei care intra in contact cu religia in scopul definitivarii unei atitudini fata de ea, mi se pare experienta mistica (experienta se traduce aici prin “eveniment”). Putem vorbi la nesfirsit de creierul uman si de caile intortcheate prin care el “imagineaza” experiente mistice, dar nu acesta este scopul meu. Pentru a recepta ceea ce ti se “comunica” despre subiectul in cauza, este adevarat, trebuie sa fii intr-o anumita stare sufleteasca de multe ori, dar receptivitatea nu este singurul lucru necesar perceptiei.
Pe de alta parte profesia careia multi dintre noi ii aduc tribut, invariabil te conduce la ideea ca unele explicatii pentru ceea ce se intimpla sunt absolut particulare si ca anumite evenimente observabile au un determinism la fel de particular.
Si in ultimul rind eu am o teorie proprie despre asazisul conflict dintre stiinta si religie. Dupa parerea mea fiecare priveste lumea din alt unghi si se contrazic reciproc numai pentru cei care vor sa le opuna. Centrul unui cerc poate fi privit de pe oricare din punctele cercului, de ce trebuie neaparat sa privim din aceleasi puncte. Daca e sa fac o comparatie, as face-o cu teoria dreptelor paralele, fie ca vrei sa consideri ca se intilnesc in acelasi punct undeva, fie ca vrei sa consideri ca nu se intilnesc niciodata, ambele interpretari sunt valabile si pe baza lor s-au construit adevarate teorii aplicabile. (Geometria Euclidiana si cea Neeuclidiana) Daca tii neaparat poti sa te apuci sa contrazici o jumatate din aceste teorii pe baza celuilalt punct de vedere, dar este inutil pentru practica , deoarece ambele puncte de vedere au dus la rezultate APLICABILE. La fel este si cu algebra booleana, rezultatele ei au dus la fundamentarea constructiei vehiculelor spatiale, ce s-ar fi intimplat daca anumiti matematicieni ar fi tinut neaparat sa o contrazica la nesfirsit.
Si, la urma urmei de ce sa te tii langa numai de un anumit model de perceptie a Creatorului (crestin, musulman, incas....etc...). Asta intradevar te duce la conflicte inutile si nerezolvabile. Eu unul CONCEPTUAL vorbind valorizez la fel de mult o biserica crestina, un templu mayas si o moschee de exemplu, chiar daca structural vorbind religia crestina imi este cea mai apropiata prin natura a ceea ce imi este fondul cultural.
Na! Plingeti-va de postul meu lung !
Astept parerile voastre

Furnika

Vad ca se poarta posturile lungi. :lol:  :lol:  :lol:

Qvadratus

Da fiule, fiindka ne apropiem cu pasi repezi de Kraciun

Qvadratus


CHIEF

Centrul cercului este insasi Dumnezeu si El este cel care genereaza cercul.
Religiile nu sunt divergente sau paralele ci sunt convergente. Sau mai exact religiozitatea este cenvergenta in Dumnezeu. Dar sunt si unii care deviaza de la adevarat religie si o pervertesc si isi "asmuta" credinciosii impotriv altora care din punct de vedere divin le sunt frati.
Spiritualitatea este logica pentru care traim. Deci nu poate fi nici macar in ghilimele numita "drog necesar". Ea este trambulina dupa care ne desprindem pentru a plonja in dumnezeire.

Furnika

Centrul cercului este un punct. Cercul este generat de raza sa.
Si cum Dumnezeu este si centrul cercului si raza cercului in acelasi timp inseamna ca Euclid a fost un tampit.
Religiile nu sunt siruri; ele nu pot fi deci nici convergente nici divergente.
Matematica este logica in care traim. 'Logica' spiritualitatii este trambulina care ne face sa plonjam in piscina goala si sa ne spargem astfel capetele.
Cu cat trambulina este mai elastica, cu atat forta impactului e mai mare;
nu e de mirare ca 'logica' asta a spart atatea capete de-a lungul timpului...

Qvadratus

Interesant exercitiul de logica, numai ca ramine un exercitiu si doar atit. Interesante unele cuvinte, numai ca sunt goale de continut, desi atractive si pline de farmec.
Fiintele vii si constiente de ele insesi nu prea traiesc dupa logica matematica, altfel totul ar fi perfect si evolutia nu ar avea nici un sens.
Logica spiritualitatii nu este o logica, ci un conglomerat format din sentimente, experiment, cunoastere, intelegere si acceptare.
Convergenta si divergenta sunt notiuni care se refera SI la siruri, dar nu numai la ele.
Euclid nu a fost un timpit. El a vorbit oamenilor in acest caz DOAR de  geometrie.

Qvadratus

Quote from: CHIEFSpiritualitatea este logica pentru care traim. Deci nu poate fi nici macar in ghilimele numita "drog necesar". Ea este trambulina dupa care ne desprindem pentru a plonja in dumnezeire.

Cred ca esti putin prea restrictiv aici. Omul pe linga faptul ca este un "animal spiritual" este si un "animal" pur si simplu (in sensul lui Desmond Morris, nu in cel peiorativ). Asadar spiritualitatea nu este singura logica pentru care traieste omul (zic eu).  Daca privesti lucrurile dintr-un alt unghi, o poti considera daca vrei un "drog necesar", si asta fara sa faci nici o gluma. Pur si simplu in acest caz ai gindi lucrurile in baza unui anumit nivel de perceptie, accesind cunoasterea care iti este accesibila din acel unghi.
Spiritualitatea este intradevar o trambulina, sunt de acord. Saritura insa de pe acea trambulina te poate duce in diverse locuri, nu este asadar obligatoriu sa ajungi numai astfel la dumnezeire si sa folosesti acea trambulina numai pentru asa ceva.

CHIEF

Pai unde ai mai putea ajunge decat la Dumnezeu daca folosesti spiritualitatea?? Nu inteleg asta Patra.

Furnika - ai gresit incaperea. Nu suntem la cercul de matematica.
Iar daca nu intelegi ce este spiritualitatea sau ce inseamna ea mai sunt si alte topicuri pe aici.
Lasand gluma al o parte. Este o exprimare simbolica. Asa cum numerele sunt tot o exprimare simbolica in matematica.

Furnika

Quote from: CHIEF
Furnika - ai gresit incaperea. Nu suntem la cercul de matematica.
Iar daca nu intelegi ce este spiritualitatea sau ce inseamna ea mai sunt si alte topicuri pe aici.
1. Inteleg ca nu suntem la cercul de matematica;asta e oare cercul de spiritualitate? Sau poate cercul de Lumina?
2. Nu inteleg ce e spiritualitatea. Mai rau e ca nici tu nu ai o idee bine definita dar asta nu inseamna ca nu poti emite pareri. Imbraci parerile in staniol auriu si prin asta crezi ca le va spori valoarea. Asa o fi, ca eu nu ma pricep la spiritualitate si nu pot pentru ca sa am o opinie.
3. Desi nu sunteti la cercul de matematica, trebuie sa ai in vedere ca unu si cu unu fac de obicei doi. Confunzi numerele cu simbolurile. In matematica nu exista 'simboluri' ci numere si operatii matematice. Niciodata in matematica un numar nu va 'simboliza' ceva. E doar un numar.

CHIEF

Furnika si randul al doilea era tot din partea cu gluma. Sorry ca te-ai oparit degeaba.

Daca tu chiar nu intelegi ce este spiritualitatea (dupa cum spui) este imposibil sa spui daca eu am sau nu o parere bine definita despre asa ceva mai ales ca nu am definit spiritualitatea. Dar nu conteaza ce parere am eu sau ce stii despre parerea mea. Important este sa te intereseze asa ceva.

Ce reprezinta numerele pentru tine? Stii care este originea matematicii? Sau a numerelor?

Furniko, fugi cu cercul de aici. Nu vezi ca noi avem patrate?

Furnika

Oparit? Whatever.
Quote from: CHIEFDar nu conteaza ce parere am eu sau ce stii despre parerea mea.
Aici esti spiritual, congrats.
'Numerele' pentru mine nu inseamna si nu sunt prea multe, unul dupa altul, dar stiu ca tu esti mai breaz. :D
Nu stiu Chief care este originea matematicii si nici a numerelor si asta sper sa te multumeasca. Daca stii tu imi este suficient. :D Si cred ca si tie iti e suficient.
Dupa mine religia (religiile) nu se confunda cu spiritualitatea si dumnezeirea, credinta insa da. Si nu trebuie sa crezi neaparat in Coran, Biblie, Tora si altele. Din pacate faci o confuzie intre religie si credinta.

Eu pot sa fac o religie din tetrahidoxibutiratul de clabuci (orice ar insemna asta-in sfarsit e un simbol al binelui absolut, pentru mine poate fi reprezentata vizual de o blonda cu pistrui) si sa fac o profetie cum ca el (ea) va veni pe un cal de foc cu 2 maini si 3 picioare sa ne salveze. Adeptii mei vor purta centura de castitate cu microcip si leucoplast la gura (sa nu pacatuiasca injurand). De asemene adeptii mei vor manca numai salata verde cu ceapa rosie, ca se se purifice. Banii pe care ii vor castiga se vor duce in opere de caritate si in cercetarea piciorului de musca stramb congenital si efectul lui asupra mareei. O sa gasesc cativa nebuni care sa ma sustina, ba mai mult, sa creada ca THBC va aduce pacea mondiala-daca pentru asta va trebui sa manance TNT si sa isi dea foc si sa omoare cativa dintre cei care cred in monohidroxibutiratului de clabuci.
Pe de alta parte voi avea si niste adepti care vor CREDE dar nu vor manca TNT, avand o opinie ferma si spunand ca asta nu e bine (dar nu pt ca TNT cade greu la stomac). Care sunt habotnicii si care credinciosii? Dar spiritualii? (in afara de Chief care face spirite:D)
Un credincios din religia mea va fi mai bun decat un credincios crestin sau musulman sau chiar unul fara o religie dar care crede?
Cred ca poate exista credinta si fara religie, asta din urma fiind doar un instrument de care te poti chiar lipsi  daca vrei.
Nu stiu daca m-ai inteles ce va sa zica asta. Mie unul nu imi place sa arunc cu fraze pompoase dar goale.

INDIANUL

Unde sunt fratii mei cand am nevoie de ei?Unde esti Inalt preasfintia Ta Tez si Tu Sfanta Patratime???Nu vedeti ca se infiinteaza biserici noi pe aici si noi cei din Biserica Sfintilor din Vizuina riscam sa fim surghiuniti;Sfanta Patratime  trebuie sa mergem la Papa Tapirius Intaiul sa declare biserica noastra biserica oficiala a vizuinii.Aleluia(oricum eu raman credincios lui Manitu dar activez si in Biserica Sfintilor din Vizuina)
ramas bun...

tapirul

cre'că, nu ştiu...

Furnika


Qvadratus

De-ale lui CHIEF:
QuotePai unde ai mai putea ajunge decat la Dumnezeu daca folosesti spiritualitatea??

Cifule, mai exista si alte lucruri la care iti folosesti spiritul, nu nuimai ca sa ajungi la Al de Sus. Atit chestii lumesti, cit si transcendente. Creatorul i-a dat omului esenta spiritualitatii, dar i-a dat si capacitatea de a alege pentru ce si in ce mod sa o foloseasca,precum si posibilitatea de a o dezvolta.

tapirul

contrariul pacatului nu e virtutea, contrariul pacatului e libertatea, neh?
cre'că, nu ştiu...

Qvadratus

Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui. Libertatea este daca vrei un DREPT pe care omul il are din partea Creatorului (ma refer la libertatea alegerii). Pacatul este o LIMITARE a acestui drept, ceva de genul "Da, intradevar, ai libertatea de a alege ceea ce vrei sa faci, dar......" Al Batrin a dat oamenilor libertatea alegerii si curiozitatea, si ca efect al primelor doua cunoasterea. Toate 3 sunt calitati prin excelenta divine, dar insuficiente pentru a identifica omul cu Dumnezeu.

tapirul

ala era un citat din Kierkegaard. Eul il inteleg in aceeasi maniera descrisa de tine: Dumnezeu ne-a creeat liberi. Pacatul nu este incalcarea unui set de "virtuti"estabilite, ci folosirea defectuoasa a acestei libertati.
cre'că, nu ştiu...

Qvadratus

Mda, ai formulat problema ceva mai atractiv. Numai ca treaba cu virtutile stabilite trebuie sa le-o explici si celor care se tin de scai de dogme. Sa vad atunci pe unde scoti camasa !

Furnika


INDIANUL

Quote from: Furnikann
o astfel de replica se merita citata sa ramana pentru posteritate.totusi ce o insemna nn?
ramas bun...

CHIEF

Da, Tapiru a definit foarte bine pacatul ca o folosire defectuasa a libertatii.
Si folosirea aceasta gresita ne conduce la limitari pe care trebuie sa le suportam pana ne invatam lectia.

Patra, care este pentru tine diferenta dintre suflet si spirit? Apoi am putea sa vorbim mai departe vis-a-vis de ceea ce eu am spus si de comentariul tau pt. ca am impresia ca ne definim diferit aceste notiuni.

Furniko religia trebuie sa aibe o sursa de inspiratie divina. Altfel ea nu dureaza. Nici nu are cum pt. ca nu are suportul lui Dumnezeu.
Ceea ce tu ai definit mai jos este doar o ideea a unui tacanit care vrea sa aibe putere si "intemeiaza" el o "religie". Deci exemplul dat de tine nu este bun in contextul asta.
Credinta implica o religie pana la un anumit nivel. Religia reprezinta o jalonarea pe calea spirituala. Eu ma refer aici la o adevarata religie si la adevarati maestri/duhovnici/preoti. Tu esti convinsa ca cu credinta ta se rezolva totul. Este ca si cum omori pe cineva si tu crezi ca asta nu conteaza. Poti sa crezi mult si bine ca tot ai incalcat o lege divina. Religiile sunt tocmai transpunerile umane ale legilor divine. Ele iti ofera o imagine a testelor prin care trece omul pentru a ajunge la sufletul sau si de aici mai departe la spiritul sau (Patra poti sa-ti faci de aici o parere despre ceea ce eu stiu relativ la suflet si spirit).

Qvadratus

Quote from: CHIEFcare este pentru tine diferenta dintre suflet si spirit?

Spiritul e pentru mine tot ceea ce caracterizeaza omul ca individ, din punct de vedere al personalitatii, gindire, fond de cunoastere, valori, capacitati de perceptie, preferinte, antipatii, capacitati cognitive si sau afective,....etc (si altele de genul asta)
Pentru notiunea de suflet nu am o idee prea clara. Am niste dubii referitoare la modul in care religia crestina de exemplu defineste sufletul, fara a putea sa contest insa sau sa aprob aceste definitii. As defini notiunea de suflet oarecum sinonima cu cea de "entitate", cu tot ceea ce implica aceasta. Daca m-as referi la mine cind as folosi notiunea de suflet as utiliza cuvintul EU in relatie cu notiunea de EXISTENTA, cu tot ceea ce SIMT ca ar include acest cuvint (asadar ceva care este simtit si mai putin capabil de a fi explicat).

Furnika

Chief, defineste notiunea de sursa de inspiratie divina.
Pot spune ca 'mi s-a aratat THBC' in forma unei Blonde cu pistrui si ca am avut o viziune in care Ea, invaluita intr-o lumina alba si calda intra la mine in camera si imi  porunceste sa povestesc si altora despre THBC. Si mi-a lasat in scris niste porunci (scrise cu ruj pe servetele de hartie-10 la numar) dupa care ar trebui sa se ghideze adeptii THBC. Mi-a dat deci o misiune si trebuie s-o duc la capat. Persoana mea nu mai conteaza acum, ci doar harul cu care m-a inzestrat THBC.
Am spus eu de putere? Am zis ca banii adeptilor trebuie sa se duca in opere de caritate. Cine a vorbit de putere? Puterea nu este la mine fiule, ci la THBC.