Vizuina Tapirului

Astazi am ascultat muzica de Offenbach – Baletul fluturelui. Super, v-o recomand in momente de relaxare.

aici vlad e expertul. A, si victor (poate nu stiati...). Victoreeeeeeeeeeeeee

Quote from: tapirulVictoreeeeeeeeeeeeee

Cantata nr. 434 opus 5 in do minor pentru imed si orhestra de Tromp Tapirov

Tabula rasa - Part Arvo. De cam un an ma dau in vant dupa Part Arvo si Lepo Sumera. Part Arvo e unul dintre cei mai rafinati compozitori ...

E destul de greu sa vorbesti de muzica clasica. Offenbach nu prea am ascultat, nu am avut la indemana. Dar acum stiu de unde sa incep cautarea :)

QuoteTabula rasa - Part Arvo

ce coincidenta. am ascultat-o de nici o luna  :D

mda, eu sunt un om simplu. ca instrument, prefer vioara, bucati preferate:  Ceaikovsky : concert pentru vioara Opus 35 in D Major, Bach-concerte pentru vioara. de asemenea, baroc italian( vivaldi, albinoni, marcello). am auzit de curand intr-un film( un coeur en hiver) neste bucati de vioara din ravel si cred ca o sa aprofundez.

agree cu victor ca nu se prea poate diskuta pe tema asta, ori iti place ceva, ori nu. ne putem impartasi preferintele, totusi.

Quoteagree cu victor ca nu se prea poate diskuta pe tema asta, ori iti place ceva, ori nu.

uite si eu credeam chestia asta pana acum cativa ani cand am citit Doctor Faustus de Thomas Mann, moment in care am avut revelatia ca se poate interpreta clasica si pur rational, se poate diseca pana la fiecare nota. Si chiar daca pe mine ma depaseste chestiunea (si probabil o sa depaseasca pana la capat) si o sa raman un plaisirist tin cont de faptul ca exista oameni care pot "simti muzica si rational".

hello. ptr iubitorii muzicii de vioara cateva lucrari inedite.
-concertul ptr vioara si orchestra de A.Khachaturian (numele se poate gasi si in alta ortografie) ,
-concertul ptr vioara si orch de Korngold,
-poemul ptr vioara si orch de E. Chausson,
-concertul ptr vioara si orch de W.Walton,
-concertul ptr vioara si orch de J.Sibelius,
-miniaturile lui Kreisler
-sonata ptr vioara si pian de C.Franck
-coloana sonora a filmului Lista lui Schindler scrisa de John Williams   (compozitorul preferat al lui Spielberg) si interpretata de marele violonist
Itzhak  Perlman.        


voi reveni cu alte recomandari (zic eu) interesante.............

Kachaturian - daaa... extraordinar :) exista si o varianta transcrisa pentru flaut de Rampal... minunata

As mai adauga in lista de concerte pentru vioara
- double violin concerto de Bach
- violin concerto de Brahms
si preferatul meu, dupa mine cel mai frumos concert pentru vioara - violin concerto no 2, Penderecki - scris pentru si in interpretarea  Anne Sophie Mutter

Seful meu de la spital e mare fan...Rachmaninov. Si vrea sa ma indoctrineze si pe mine. Ma rog, poate sa incerce. Si ii mai place si Haciaturian al domniilor voastre, si Sibelius. Exact aia care nu-mi plac mie.

Culmea e ca eu, care sunt un "purist", l-am vazut pe Nigel Kennedy la Bucuresti, si chiar mi-a placut, foarte mult. Dincolo de aspectele vestimentare socante, are un magnetism remarcabil, iar maniera de a instruni vioara aia uneori iti stoarce o lacrima...Ceea ce mie mi se intâmpla o data pe secol.


Revenind la lucruri serioase, tatal nostru, al tuturor, Schopenhauer, a zis cândva o chestie. Cum ca muzica e o lume in sine, nu un adaos la lumea noastra. Eu interpretez astfel: muzica (marea muzica) trebuie abordata ca o lume, trebuie lasate deoparte beneficiile secundare: relaxarea, adormirea, psihoterapia sau alte aiureli iamandesciene, Quadratus. Aceste beneficii secundare exista, vin de la sine. Daca le urmarim noi, spre exemplu daca ascultam cutare muzica in scopul de a ne relaxa, suntem pe o cale gresita in muzica.
Putem sa ascultam Rachmaninov ca sa ne relaxam. Chiar merge. Insa atunci când am vrut sa explorez cu adevarat lumea lui muzicala, mi s-a parut o lume saraca si vulgara.

Si, a propos de beneficii secundare, ce aveti toti de vreti sa va relaxati? "Imi place Vivaldi ca ma relaxeaza"; "Imi place Mozart ca ma binedispune". Mi-ar placea si mie sa aud: "Imi place Cutarescu pentru ca ma ingrijoreaza", sau "ma face anxios", sau mai banalul "Ma rascoleste." Ar fi mai interesant.

Bine ai (re)venit, Vlad! Sper sa revina si Qvadratus candva pe aici daca are timp.

Eu nu ma prea pricep la muzica (si in nici un caz la critica muzicala) si admit ca o "folosesc" mai ales pt. scopul secundar de relaxare, fara a incerca sa intepretez nimic, insa pe mine m-a intrigat altceva:

Quotetatal nostru, al tuturor, Schopenhauer

Aceasta expresie chiar ca nu am mai auzit-o sau citit-o niciodata in nici un context pana acum! Bineinteles, acest lucru este posibil deoarece nu prea am habar de filozofie/istoria filozofiei, (desi in ultima vreme am facut ceva eforturi sa incep sa rasfoiesc prin tomurile recent populare ale lui Peter Watson "Ideas" si "Modern Mind"), dar totusi, formularea m-a intrigat! Si intr-adevar, cred ca poate contine un graunte de adevar in ceea ce priveste influenta lui asupra gandirii din diverse medii academice (si nu numai) care a dominat chiar ulterior sec. 20 (via Freud) si chiar, in mod speculativ, poate chiar si mai mai recent, re. moda curenta a diverselor extrapolari tangentiale neo-Darwin-iste in diverse directii/domenii, (care sunt chiar foarte la moda in current pop culture!)

Justificarea placerilor: asta da provocare!

In ultima vreme imi place foarte mult Rautavaara pentru ca e foarte delicat - si pentru ca dincolo de forma are "esecuri" - disonante pregatite, "normale". Uneori cred ca e si angoasant, dar nu cred ca e chiar bine descris asa. E frumos, delicat, curat, minunat, puternic, persistent. Mai putin am gasit motive de placere legate de efect: ma darama, ma topeste, ma usuca, ma-ntareste, ma-nalta, ma amesteste :lol: etc.

As indrazni sa provoca alta intrebare referitoare la compozitori: la cine reveniti?

==
bine ai revenit, lipsa mare de vorbe si sfat cu tine.

Pâna la urma, exista un sentiment (?) muzical independent, si poate ca a-l traduce in alte impresii/sentimente e incorect. Sunt unii care afirma ca, daca o muzica da nastere unor imagini, sau oricarei alte senzatii nemuzicale, in mintea ascultatorului, atunci acesta se afla pe o cale gresita.

Doina: expresia cu Schopenhauer era pe jumatate o gluma, si-mi apartine. Oricum mi se pare ca, cel putin asupra psihiatriei, influenta lui e enorma. Am fi putut sa ne imagina endogeniile, pe care "profanul" le concepe atât de greu ("De la ce i s-o fi tras schizofrenia asta, dom'doctor? Cred ca a avut un soc...") fara Schopenhauer? Du reste, cunostintele mele filosofice se limiteaza la lecturile destul de intâmplatoare pe care le-am avut. N-am o metoda si n-am vrut sa fiu pretios.

Victor: asta e simplu, in cazul meu. Incepe cu B si se termina cu ach :)

Ce-am mai ascultat si mi-a placut (daca-i pasa cuiva): Richard Strauss - Ultimele 4 Cântece (Vier letzte Lieder), cu Gundula Janowitz-soprana si Berliner Philarmoker- Karajan. E un CD scos de Deutsche Gramophon.

Intr-un London Time de mai demult s-a scris un articol despre un Okapi de la gradina zoologica din Berlin care ar fi murit (de stress) in timpul unui Wagner music festival. Se pare ca Walkürenritt is simply too scary......

Wagner ar fi fost mândru.

M-am apucat şi eu să ascult muzică "minimalistă", după ce câţiva ani am bombănit furnika pe chestia asta :) Primul lucru pe care l-am descoperit e că Bach nu e doar inventatorul jazzului, ci şi al muzicii minimaliste...Multe a inventat Bach :)
Furnika, recomandări, ceva? Ar fi apreciate.

Pai pe mine ma intrebi? Tu ascultai Arvo Part.

E, mai mult Victor asculta Arvo Part. Am ascultat şi io, bine. dar acuma voi sa trec la partea mai seculară. Iote, am tot ascultat Tiersen. Imi place ca foloseste masina de scris ca instrument de percutie.