News:

So anyway, Vizuina is back online (fură ceva probleme cu PHP 7/5, alea.. și oricum ați uitat)

Main Menu

Colocviile Grupului Un Viitor pentru Romania

Started by Qvadratus, March 01, 2005, 02:28:39 AM

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.


doina

interesant subiectul, dar dificil...

Ma intreb oare de ce sa ne gindim la viitor cind abia abia putem sa ne integram in prezent. Sint probleme destul de dificile sociale, competitia pt. supravietuire si status este foarte apriga, in general, si totusi generatia curenta, cred eu, are un nivel de trai mai ridicat decit generatiile anterioare.

Coruptia este destul de raspindita, dar este un fel de coruptie relativ ne-violenta, un fel de cercuri de nepotism, si lupte pt. "ciolan" locale, care nu sint foarte deosebite de alte lupte provinciale din comunitati mici si relativ omogene. Am inca nesiguranta asupra justitiei (sistemului legal) re. implementare directa, si "fairness". Eu nu cred ca in plan economic/politic/judiciar nivelul de coruptie si violenta va putea vreodata atinge nivelul celui din Rusia, de exemplu.

Cred, eu, dpdv. recent istoric, pericolul cel mare pt. violenta a existat poate in momentele imediat postrevolutionare re. posibile confruntari interetnice, insa, slava Domnului, spiritele mai infierbintate nu au avut nici o audienta directa in publicul larg si nici "mijloace" la dispozitie pt. ceva cu adevarat exploziv (cum s-a intimplat ulterior in fosta Yugoslavia).

Eu personal, sint relativ optimista re. viitorul Romaniei (pe termen scurt-mediu, e.g. viitoarele 2-3 decade.) Mai mult, desi aceasta este o previziune f. speculativa, sint aproape sigura ca dupa exodul imigrationist din ultimii 10 ani, o destul de mare parte din cei plecati se vor reintoarce in Romania, pe modelul Irlandezilor care au plecat masiv acum 15-20 ani din care o parte relativ mare se reintorc "acasa" dupa ce au acumulat experienta si bani. Majoritatea imigratiei curente (care este pur economica, nu gen azil/refugiati) trimite chiar acum in tara sume destul de importante care si ele contribuie la sustinerea economiei, intr-un fel. Vor exista si multe tragedii personale (vezi traficul de mina de lucru necalificata la "capsuni"/sex), dar totusi, pe mediu, eu tot cred ca este si va fi spre bine nu spre rau, pe termen scurt-mediu.

De la departare, mie personal, mi se pare ca nivelul de optimism si confidenta in RO in general este in oarecare crestere in ultimii 2 ani (imperceptibil aproape, bineinteles pt. cei de la fata locului), dar relativ la decada '90, care a fost, cred mult mai grea, cu un grad mai mare de "nesiguranta". Nu ma refer la profesia "medicina" sau "sistemul medical" (ca asta e cu totul aparte). Vorbesc in general.

UE in momentul de fata se confrunta si ea cu islamismul extremist (si cu probleme de demografie). Totusi, RO, desi, istoric s-a izbit de aceste valuri, a reusit sa supravietuiasca, ca "natie" relativ bine. Poate ca in RO este luata in deridere inca notiunea daca RO este gata de intrare in UE sau notiunea de intrare in UE, dar UE nu are decit de cistigat re. intrarea RO si Bulgariei, eventual Ucrainei. RO a avut o politica externa, in general, de genul "fa-te frate cu dracul pina treci puntea", si "capul plecat sabia nu-l taie", si, desi acest fel de politica externa poate fi considerata "anacronistica", sau chiar duplicitara, a contribuit totusi la mentinerea "neamului" pe timp relativ indelungat (cu multe sacrificii personale, bineinteles).

Limba Romana de asemenea a fost mentinuta (in mod aproape miraculos) in ciuda vicisitudinilor istorice. Mie asta mi se pare un mare plus.

Din pacate, re. "generatii de sacrificiu", cam toate generatiile au cam fost de "sacrificiu" in RO, deci, bineinteles, pe plan individual fiecare trebuie sa se "salveze" cum poate, fie in tara (prin integrarea in cercurile de nepotism local, care, desi "dezgustatoare" totusi aduc o oarecare "siguranta" de supravietuire pt. cei integrati in ele), fie in afara tarii (temporar sau permanent).
Nepotismul si coruptia gen "gainarii" politice, spaga la functionari, sau pt. obtinerea unor servicii care sint inca nedezvoltate, nu are cum sa dispara, ca fenomen pe termen scurt. De asta sint chiar destul de convinsa. Desi, in domeniul serviciilor, daca se dezvolta mai bine acest sector (cum se pare), poate ca nu va mai fi atita nevoie de "trafic minor de influenta". Dar nepotismul va dura mult, deoarece este intergenerational si face parte din "metodele de supravietuire" tipice.

Ziceti si voi, care este parerea voastra. Eu nu am cunostinte deosebite nici re. istoria nici re. politica RO (nici mai indepartata nici mai recenta). Eu speculez asa la nivel de om obisnuit cu perceptii influentate doar de experienta de viata de pina acum.

Qvadratus

Pentru cei dispusi sa discute despre viitor, pun aici 3 wallpapers Ro TM, ca bonus. (pentru afisare dati click pe imagine)






victor

Cum va suna "Este momentul sa avem o diaspora de elita" (c) L.M.Popescu, at the time rector of UMF Bucharest spre sfarsitul celui de-al treilea mandat, apropos de medicina din Romania si sansele unui absolvent de med.ro.

Furnika


Qvadratus

E greu de spus ce ne asteapta la nivel individual de tara. Stau si ma intreb daca nu cumva pretentia de acum a lui Basescu ca Romania sa fie "un factor de stabilitate pentru intreaga Ucraina" este o pretentie care sa aiba suport real mai lung decit nasul americanului sau decit urechea neamtului care i-au livrat gata si frumos ambalata la pachet ideea.
Pe de alta parte, ceea ce eu consider a fi una din marile greseli de politica externa postrevolutionara, anume abandonarea completa si fara regrete a intregului spatiu comercial ex-sovietic, cel putin la nivel declarativ tinde a incepe sa se corijeze. Am trait pe viu ceea ce inseamna o asemenea decizie politica, de a nu mai vinde marfa intr-un teritoriu, provin dintr-o zona care traia in proportie de aproape 75-80 % din urma exportului in aria fostei URSS. Combinate stralucitoare si pline de lumini, fabrici care lucrau 24 de ore din 24 si-au inchis portile peste noapte si au ajuns in final la fier vechi ca urmare a acestei decizii constient asumate.
Nimic de zis, oricum odata cu desfiintarea CAER s-au dus de ripa foarte multe oportunitati, dar de aici pina la asumarea voita de a nu incerca sa mai vinzi nimic unui vecin care pina atunci iti inghitea produsele e o distanta enorma. Sper acum ca politicienii vorbesc serios cind spun ca vor incerca sa recistige macar o fractiune din ceea ce s-a dus de ripa. Evident ca cel putin partial ruperea cvasitotala a relatiilor comerciale a fost folosita si ca factor de presiune de catre sovietici, dar totusi in 15 ani s-au pierdut atitea sanse... O zona cum e Moldova plateste amarnic prin adincirea saraciei si transformarea ei intr-o boala endemica decizia de reorientare externa a Romaniei si politica strutului care a urmat acestei hotariri.
Eu unul vad pina la urma dincolo de Don un Mare si vechi Dusman care destul de rapid ni se va transforma in Prieten.Cu o Ucraina angajata pe drumul unui antiparteneriat si a unei ostilitati nedeclarate fata de Republica Rusa, intr-un final vom ajunge cu ciolovecii buni amici, chiar daca in prezent ne punem la dispozitie acoperisul bordeiului pentru aceia care arunca lassoul pentru a prinde junca vitica Ucraina in scopul aducerii ei la mulgatoarea Nord-Atlantica. Cu atit mai mult aceasta viitoare amicitie trebuie sa fie din ce in ce mai profitabila pentru noi.
Intr-o alta ordine de idei, stau si ma intreb in ce mod decalajele interregionale din interiorul Ro vor avea impact asupra coerentei puterii centrale. Deocamdata mintea romanului inca mai functioneaza centralist, dar, aceasta va fi de destul de scurta durata. Odata ce cetatenii vor intelege avantajele regionalizarii si vor depasi fixismele de genul “nu ne regionalizam ca asta ar da ungurilor ocazia sa ne rapeasca Ardealul”, nimic nu va mai opri fiecare zona sa fie un factor de presiune independent asupra politicii interne de la nivelul centrului.
Suntem oare noi  ca mentalitate politica nationala pregatiti sa gestionam acest pariu cu descentralizarea formei de guvernamint? Deocamdata nu prea cred, dar lucrurile nu sunt dincolo de posibil

De multi ani se vorbeste de mutarea Capitalei in centrul Podisului Transilvan. Dincolo de ideea ca aceasta poate reprezenta o ruptura de natura istorica cu trecutul si mentalitatile politicianismului balcanic, stau si ma intreb cum va fi absorbit socul migrarii valorilor economice din Muntenia de Est si, daca nu cumva acest impact va fi simtit ca un cutremur major in coerenta socioeconomica. (atita cit mai e). Aceasta mutare este de dorit, dar, este ea oare o idee viabila. Vom avea de unde sa luam bani pentru asa ceva? Se va merita oare sa investim bani pentru a face lucrul asta ? Ce se va intimpla in acest caz cu zonele “de peste munti” din Muntenia si Moldova care, odata cu apropierea Capitalei de Europa Centrala se vor departa la o distanta cel putin egala daca nu cumva mai mare decit cea cu care va inainta Capitala spre Atlantic.

Mai sunt o mie sui una de probleme, dar, deocamdata e bine sa mai iau o pauza.

lucisandor

Quote from: qvadratusDe multi ani se vorbeste de mutarea Capitalei in centrul Podisului Transilvan.
Hai c-am mai scris si despre asta.
cine decide si cine vorbeste?
Vorbesc cei care, precum ungurul de mine citat acum doua zile, sustin ca la UMF TgM sint 2000 de absolventi pe an si 500 de oameni de stiinta. Vorbesc cei care mi-au zis acum o saptamina despre faptul ca la Izvoru Muresului e cea mia mare vizibilitate din tara si cel mai mult oxigen in aer.... Vorbesc cei de la ziare locale, primari si ingineri care au plecat de mult din scoala si pastreaza o amintire placuta orasului unde au fost la discoteca.
Cine decide? Parlamentul, Guvernul, Presedintele. Slava Domnului, boala ardelenismului nu il stapineste pe Basescu, ca pe Sabin Gherman si pe alti moldoveni si olteni. Adevarata Muntenie, aia cu Republica de Ploiesti, cu atit de detestata Vale a Prahovei si oarecum extinsa la Litoral, nu sufera de complexe de pe urma ruinelor austro-ungare. Cei 10% dintre romani care locuiesc in Bucuresti au decis cine guverneaza la ultimele alegeri si au mai facut-o si in 1996. Newsflash: baietii din Salajan nu e de acord ca ei sas nu mai fie "din Capitala".
Cind o fi la Cluj Casa Poporului cu piscina, cind o fi acolo Palatul Victoria si Cotroceniul cu marmurele lor si scaunele capitonate de 10.000 $ bucata ... atunci si nici atunci! Crezi ca la Cluj mai sint Vila Lac 1 si Palatul Snagov, pentru intilnirile Puterii, cotloanele Casei Poporului si casele de protocol din Primaverii pentru Opozitie? "Baietii" care stau la Ambasador decid, si nu vad de ce si-ar muta cortul din Calea Victoriei, pe Calea... care cal;e, ca nu stiu nici una in Bv.
Si mai e ceva. Adrealul nu face cu adevarat parte din Romania. Bashinile lor din cap, cum ca e "partea superioara a Romaniei", ar deveni brusc nefondate daca guvernul li s-ar muta peste noapte acolo - cum sa mai dea vina pe centru, pe Mitici? Iti dai seama ce incarcatutra de Mitici prosti ar fi pe un oras cvasi-pustiu cum sint cele din Ardeal? In Tm, o strada cu ruine dintr-alea "istorice" a fost ocupata prin cumparari fortate de catre tiganii lui Carmen Serban, si desi sint tiganii lor, presa locala continua sa ii haituiasca si sa cu se impace cu ideea ca "alungarea" lor este imposibila; pai daca vin senatorii si cumpara casele?
Pentru mine, Ploiestiul si Constanta sint asa cum trebuie, desi nu sint capitale. Presupun ca Bucurestiul ar merge pe aceeasi cale, fiind un super-oras prin el insusi. Nu cred ca o sa fuga Otopeniul si Baneasa, gara de Nord si metroul, strandurile private de pe marginea soselei Bucuresti-Ploiesti si cartierele franceze nelocuite (dar pentru care se vor gasi cumparatori in 10-20 de ani) o data cu Parlamentul.
Paradoxal, Capitala se va indeparta de Atlantic, findca nici pe calea ferata nu e sigur ca se va ajunge mai repede din Occident decit in Bucuresti si nu vine nici un atlant dintr-asta cu trenul. Cit despre viata celorlalti, imi aduc aminte de dirigintele meu care pleca din oraselul lui doar 4 ani la Iasi, pentru facultate, care nu a faut o fixatie pentru Iasi precum altii pentru Cj si care nu pleca nicaieri mai mult de o saptamina. E pensionar si nici acum Bucurestiul nu reprezinta pentru el decit un loc indepartat, dar usor accesibil prin televizor...

Qvadratus

Redefinirea ideii de "national" si reconversia sentimentului de identitate geografica.

Nu vi se pare ca de ceva timp incoace se duce o lupta constanta la nivelul factorilor de decizie, pentru a reinjecta in mintea romanului de rind o alta imagine decit cea care a avut-o pina acum despre el insusi si despre tara lui ?
Sunt citeva lucruri care de la Revolutie incoace s-au aflat permanent in top: asazisul pericol maghiar, romanismul "verde" gen Vadim si Funar, cit de destepti si de merituosi suntem noi romanii si cum mai conspira ceilalti impotriva noastra si cit de catastrofal e in Romania si cum nimeni nu poate face absolut nimic.
Eu unul mi se pare ca de aproape un an, lucrurile astea cineva incearca sa le spele de pe creerul romanilor, incet-incet.
"Pericolul maghiar" cred ca pentru prima data de foarte multi ani a inceput sa fie discutat la nivelul formatorilor de opinie in termeni reali si realisti, dindu-se astfel ocazia lui nea' Ion sa inteleaga faptul ca lucrurile nu stau asa cum au fost prezentate pina acum. Personaje ca Funar dispar (lent ce-i drept) din viata politica si unuia ca Vadim i se clatina serios scaunul, de aceasta data insusi structurile administratiei centrale de stat incercind sa-l puna cu gitul pe butuc. In rest, sentimentul de identitate nationala, dintr-un exponent al ideilor de gindire defensiva, perpetuu automistificatoare si fatalista, lent incepe sa se transforme.
Incet si lent sesizabil, notiunea de "national" incepe sa acumuleze valente pozitive, nuante ofensive  si elemente de siguranta. Dintr-un cuvint care ii facea pe altii inainte sa se gindeasca la ideea de penibil, acum a ajuns un cuvint care este intr-o continua inoire sub aspectul semnificatiei. Ma rog, probabil multi ma vor contrazice, dar sunt si eu curios cum sta de fapt treaba.
Pe de alta parte unul ca Basescu, incearca sa continue ceea ce Iliescu a inceput, dar nu a reusit sa duca pina la capat, ideea de spatiu geografic al Marii Negre, spatiu caruia noi de fapt ii apartinem intr-o buna masura. Un deceniu si jumatate s-a vorbit aproape numai despre eurocentrism si s-a dorit cu disperare acreditarea ideii ca noi am apartine centrului continental si, deabea acum se revine la ceea ce era mai mult decit evident, anume fapul ca ne aflam unde ne aflam. Pe buna dreptate nu vad de ce a trebuit sa ne turnam cenusa in cap si sa incercam sa parem altceva decit suntem. La fel ideea actualei administratii prezidentiale de "export" al stabilitatii in zona Caucazului, nu este decit o reluare a unor idei mai vechi de dupa Primul Razboi Mondial, idei care cel putin pina la un anumit punct au fost corecte si benefice. In aceeasi ordine de idei, tendinta care mie mi se pare acum evidenta, aceea a unei reconcilieri istorice definitive cu rusia, este un alt lucru care se desfasoara sub ochii nostri, in acest moment doar sub raportul tatonarilor preliminare.

Qvadratus

Intr-o anumita ordine de idei, acum Ungaria este in pozitia de a nu mai prea avea cui sa-si vinda serviciile, pozitie in care ar putea si Romania ajunge peste 15-20 de ani. Evident, in spatiul ex. Iugoslav inca este destul de lucru, evident ca in Ro nu se poate ajunge decit prin Ungaria, evident ca anumite “servicii” vor ramine in “custodia” ei, dar valoarea lor va fi mult mai mica decit acum 20 de ani.
Strategia actuala a Romaniei nu face printre altele decit sa preia rolul de “codos” pe care l-a avutUngaria timp de 2 decenii si mai bine, interesele altora legate de acel cineva care ar putea face acest “codoslic”, deplasindu-se geografic spre est.
Interesant este ca, in actualul context al “deficitului” de servicii “convertibile” si al “gauririi” accelerate a “umbrelei protectoare” de etnici extrateritoriali, Ungaria incearca sa tenteze adoptarea unei politici gen “Hai sa ne intelegem !” cu Romania. Cumva in prezent Ungaria este obligata sa caute asociati in Europa Centrala si Estica, perspectiva cuplarii cu Romania oferindu-i posibilitatea (cel putin temporara) a realizarii unui tandem cu o relativa importanta in aceasta zona, cel putin in perspectiva urmatoarelor 2-3 decenii. Privind cu un ochi critic la o Germanie pe care a servit-o in anii 80 si 90 dar de al carei apetit a inceput sa se teama, cu atit mai mult cu cit i-a fost alaturi cale de doua esecuri istorice, ungurii privesc cu celalalt ochi la o Ucraina total necunoscuta in privinta intentiilor de viitor si, cu mult mai imprevizibila in perspectiva, date fiind conditiile istorice care i-au pus pe unguri si ucrainienii subcarpatici in conflict in trecut. In plus, nimeni nu le garanteaza ungurilor ca Viktor nu se va intelege peste capul lor in viitor cu fratele Helmuth. Altfel spus, si ungurii si noi trebuie sa ne imprietenim, bazindu-ne deocamdata pe interesele Marelui Unchi Sam si , in perspectiva trebuie sa stringem mina intr-un trio de cacao cu fostul Mare Vecin de la Rasarit, care acum nu mai e asa de mare, dar e destul de departe si, le va sta ucrainienilor intr-o oarecare masura in git. (chiar daca fostul Mare Vecin isi mai pastreaza un avanpost intr-o tara inexistenta numita Transnistria).
Un alt motiv la fel de pertinent ne motiveaza in plus pe noi pentru a stringe cit mai strins fraternele legaturi cu “dusmanul istoric” de la granita de vest, acela de a nu trebui sa intram prea rapid din nou, in clubul de fani ai “Amicilor Germaniei”. Repetarea la o alta scara si cu alte valente a aceleiasi politici interbelice in legatura cu vecinul de la vest, ar reconfirma paguboasa reinstalare a semnalului “Verde - drum complet deschis”, orientat spre vest pe Yo-Yo-ul al carui capat este la Berlin.
Oricum, mie mi se pare ca interesele de securitate ale Romaniei in acest moment si in viitorul cit de cit previzibil, sunt legate in buna parte de Ungaria, asa cum si interesele ungurilor mie imi par destul de legate de noi.Perspectiva unui tandem format din 2 codosi capabili sa ofere servicii “integrate” si in “cooperare” este zic eu o perspectiva destul de profitabila pentru viitorul urmatoarelor 2 – 3, maxim poate 4 decenii. Cit si daca va rezista acest posibil tandem, mie imi este prea greu sa anticipez in acest moment. Oricum, nu trebuie sa uitam ca peste 15-20 de ani si noi vom deveni mai putin interesanti pentru altii, la fel cum li s-a intimplat si ungurilor, astfel ca mai bine invatam de la ei si mai bine incercam sa fim alaturi.

In tot cazul, nu trebuie sa uitam ca “parfumul de pacifism cu valente belice” al anumitor creiere de cancelarie, pregateste o ciorba in care e bine sa avem daca nu prieteni apropiati, macar vecini cu care sa colaboram fructuos si de care sa fim legati de interese reciproce.
Istoria se redefineste, mi se pare mie si, Romania trebuie sa se redefineasca odata cu ea.

Qvadratus

Victor a pus pe imed un topic interesant, pe care am gasit de cuviinta sa-l teleportez aici:

Tratatul de aderare UE

Quote from: victorA fost publicat de curand pe www.mie.ro, si poate mai sunt unii care au aruncat cate un ochi pe el, desi e un document tare stufos.

...si are niste prevederi foarte generale, apropos de practicarea medicinii in UE.

http://www.mie.ro/tratat_aderare/Romana/cuprins.htm


1. de pilda, libera circulatie a persoanelor
http://www.mie.ro/tratat_aderare/Romana/pdf/anexe_protocol.pdf

Quote(2) Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfarşitul
unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept
intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisanţilor
români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să
aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.

Quote(3) Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexaminează aplicarea
dispoziţiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.

Quote(5) La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată la alineatul (2), un stat membru care menţine
măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care
pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau există riscul să se producă
perturbări grave, precum şi după ce notifică Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul unei
perioade de şapte ani de la data aderării.

2. Austira si Germania fac derogari pentru, si doar pentru
Quote
asistenţă medicală la domiciliu

Poate mai gaseste cineva informatii interesante legate de medicina/invatamant medical...

Qvadratus

In Dilema Veche Nr. 73 (10-16 iunie) e un articol relativ interesant al Alinei Mungiu Pippidi despre unele din orientarile actualei si de viitor politici externe a Romaniei (Mindria bine temperata – are politica noastra externa resurse pentru ambitiile noului presedinte ?). Printre altele vorbeste si despre implicarea Romaniei in zona Transcaucaziei si a estului Marii Negre. O analiza mai larga asupra unor probleme punctuale gasiti pe www.sar.org.ro .