Aflu de la "TheFreeDictionary" ca astazi 1 noiembrie se implinesc 494 ani (aproape rotund) de la terminarea capelei Sixtine de cate Michelangelo.
Rasfoind paginile web-site-ului citat, am gasit urmatoarea referire:
QuoteAnatomical theories
Several hypotheses have been put forward about the meaning of The Creation of Adam's highly original composition, many of them taking Michelangelo's well-documented expertise in human anatomy as their starting point. In 1990 a physician named Frank Lynn Meshberger noted in the medical publication the Journal of the American Medical Association that the background figures and shapes portrayed behind the figure of God appeared to be an anatomically accurate picture of the human brain, including the frontal lobe, optic chiasm, brain stem, pituitary gland, and the major sulci of the cerebrum. Alternatively, it has been observed that the red cloth around God has the shape of a human uterus (one art historian has called it a "uterine mantle"[1]), and that the scarf hanging out, coloured green, could be the just cut umbilical cord.
Nu ca e interesant?
(http://img.photobucket.com/albums/v505/tapirul/th_adam.jpg) (http://img.photobucket.com/albums/v505/tapirul/adam.jpg)
Chestia aia cu creierul e chiar evidenta, nu stiu cum de ne-am dat seama de-abia in sec XXI. Unii spun ca mai sunt si alte organe implicate...
http://www.msnbc.msn.com/id/8245414/
Totusi, partea uimitoare e asocierea asta: creier-Dumnezeu.
in epoca lui Michelangelo se credea ca sufletul e in inima ,nu?
Tapire, imi dai de gandit si de citit.
Se pare ca totul a pornit de la Platon, care credea ca avem 3 suflete, sau un suflet tripartit, situat in cap, inima si stomac.
De fapt, au ramas dupa aceea doua teorii principale: una cardiocentrica si una cefalocentrica (cea cu stomacul n-a prins in Europa; ce parere ar avea japonezii de ea?). Pare sa domine cea cefalocentrica, conform careia, evident, sufletul locuia in creier. De la Aristotel a pornit o teorie care a persistat de-a lungul Evului Mediu, cum ca sufletul ar salasui undeva in sistemul ventricular ("teoria celulei"). Culminand cu experimentele lui Leonardo da Vinci, care reuseste sa localizeze sufletul chiar deasupra chiasmei optice, in regiunea anterioara a ventriculului III.
Ori, Dumnezeu din Capela Sixtina e cam in dreptul sistemului ventricular...
Nu stiu daca Michelangelo a citit notele lui Da Vinci, probabil ca da, ele au tot circulat sub forma de manuscrise recopiate, chiar daca au fost publicare prin 1650, 100 de ani dupa ce Michelangelo murise.
Vesalius, perfect contemporan cu Michelangelo, a fost primul care a combatut teoria cu ventriculii.
Oricum, Michelangelo traia intr-un mediu in care aceste idei circulau intre "lumini". Mirarea mea ramane intacta: cum de nu s-a gandit nimeni mai devreme la asemanarea aia izbitoare, care e si explicabila?
Ce e frumos, e ca, in pictura, nu sufletul se afla in creier, ci Insusi Dumnezeu. Mi se pare un manifest umanist superb.
P.S. Ca sa produc aceste slabute randuri, am petrecut 2 ore consultând articole si planse de pe Internet. Multumesc pt stimulare.
da, simbolistica este superba.
Interesant de stiut daca Michelangelo stia de notele lui DaVinci.. Pe vremea aceea studierea anatomiei umane era total interzisa, Michelangelo a facut-o clandestin (si a realizat, privind picturile lui DaVinci, ca si Leonardo a studiat anatomia). In plus, intreMichelangelo si Da Vinci a fost o continua animozitate si competitie.
As vrea sa citesc si eu cartea aia. Sau poate ar trebui sa incerc sa regasesc singur mesajele anatomice ale lui Michelangelo in picturile lui....
de exemplu Judecata de Apoi (http://www.christusrex.org/www1/sistine/40-Last.jpg) imi sugereaza un craniu vazut din fata...