Anul ELIADE

[von Manteuffel]

luati de aici materiale:
http://www.radio3net.ro/eliade/

astept impresii. este si un interviu Monica Lovinescu- Mircea Eliade in 1977!!!

[vlad]

Cu asta mi-ai mers la limita.
Ce personaj Eliade asta. Nu cred ca existat unul mai mare ca el in domeniul sau.
Dar lasând asta la o parte. E o chestie in Noaptea de Sânziene, care mi-a ramas in minte. La un moment dat, Stefan (personajul din roman, nu userul, mai ) zice ceva de genul: exista un singur drept cu adevarat imprescriptibil, mai important si decât dreptul la libertate: dreptul la nemurire

Toate geniile au cautat nemurirea, si majoritatea n-au gasit-o decât in chip simbolic.
Ei bine, cred ca Eliade a reusit de adevarat . M-am gândit intâi la asta oarecum metaforic, ma plimbam prin Bucuresti, pe Mosilor si il simteam adiind printre case; insa cu fiecare an ce a trecut, am inceput sa fiu convins ca n-a murit. In textele antice, sau in Himalaya, sau poate in pivnitele din Bucuresti (tind sa cred in ultima varianta), a gasit secretul eternitatii. Fara sa paraseasca lumea, a reusit sa iasa din timp. E posibil sa ma fi ciocnit de el pe strada si sa nu-l fi recunoscut.
Ma gândesc la povestiri, la Secretul dr Honigberger, si mai ales la cele din Pe Strada Mântuleasa, si cred ca nu ar trebui luate ca povestiri fantastice, ci reale.
Daca a reusit el, poate au mai reusit si altii. Poate unul dintre noi va reusi si el.

[INDIANUL]

ti-a placut radioul pus de mine a? e misto.
e o faza atunci cand cu Mozart:ca eram pe chatul alora si primisem mass mesage de la ei cu Mozartul.le-am zis ca stiu ca le-am facut reclama la Anul Mozart al lor pe un forum.am ramas  traznit:dupa 1 minut constatau ca eu sunt Indianul si-mi multumeau.faza e ca eu nu le dadusem nici o adresa de forum, nu le zisesem nici un nick, nimic. intr-un minut ma gasisera pe forum :shock: eficienti.cred ca mai am discutia cu ei salvata undeva ca m-a uimit rau.

[nevasta]

mie mi-a placut mult maitreyi, care m-a determinat sa citesc si raspunsul ei "dragostea nu moare"(carte care m-a dezamagit pentru ca a demitizat povestea lor de iuubire), intoarcerea din rai, si lumina ce se stinge, ca sa nu mai vorbin de studiile sale: istoria religiilor(foarte interesanta ca-ti ofera o deschidere fata de celelalte religii ale lumii) sacrul si profanul, mituri,vise,mistere....si multe altele...imi place mult eliade

[dawn_]

intoarcerea din rai si huliganii sunt cartile romanesti preferate. atmosfera si idei, o lume boema.

poate parea ca din generatia interbelica eliade a primit cea mai mare recunoastere, dar cred ca lucrurile sunt asemanatoare si cu cioran sau ionescu, numai ca ei sunt integrati literaturii nu si stiiintei. si ar fi mult mai greu pt ei sa aibe o catedra cu numele lor intr-o universitate franceza.

mi-a placut ca in jurnalul sau eliade a pus punctul pe i spunand ca pe cat de trist scrie cioran, pe atat e de jovial iar ionescu e exact invers.

[vlad]

Cioran si ionescu mi se par pigmei pe lânga Eliade.

[dawn_]

yeah right...ionescu se joaca avand un imens succes la paris si azi (asta stiu eu dar poate si in alte parti). si nu e deloc absurd succesul asta .

[A CERB]

Cioran si ionescu mi se par pigmei pe lânga Eliade.

ei, nu chiar pigmei, doar infinit mai mici :wink:

[Ondina]

Daca ei sunt pigmei, noi ce suntem, molecule??? :shock:

[vlad]

yeah right...ionescu se joaca avand un imens succes la paris si azi

Si ce dovedeste asta? S-au jucat multe la Paris. Ionescu, dupa mine, e doar un epigon al lui Caragiale, caruia nu-i va ajunge nicicând nici la unghia de la deshtu mic de la picior. Si Caragiale nu se va juca niciodata la Paris.
Iar Cioran, acest bogomil, ei bine, e doar un bogomil.

[dawn_]

Dovedeste actualitatea, neuitarea, creativitatea. Valoarea e integrarea in ceva universal, acceptat dincolo de granite de trend cultural, curent, epoca, dincolo de paradigma central-periferic. Caragiale e cuprins in niste granite desi e genial. Ionescu e un creator de concepte, un om ce a reinventat teatrul si sensul comunicarii, a spus ceva nou, cu mijloace noi, a facut omul nou isi intoarca privirea catre sine si sa vada nonsensul din noua viata.
Iar Cioran nu s-a apucat sa scrie o istorie a filosofiei (ar fi fost asa oare la fel de savant ca Eliade?) dar a citit si a topit in el suficient de mult incat sa stie ce s-a spus ca sa nu se repete, sa uite, sa scrie negand. E mai greu sa negi decat sa afirmi sau sa notezi ce s-a intamplat intr-o incercare de a fi enciclopedic.

[vlad]

Sa-nteleg ca Cioran ar fi putut avea o opera de talia lui Eliade, dar, sanky, n-a vrut? Eliade, care e "doar" enciclopedic...Il faci sa para un fel de dictionar ambulant, o wikipedia inainte de internet.

[dustweaver]

Cu durere in suflet anuntz ca-s de acord cu vlad :D - pai numai citind "in tine rodesc grauntze de lepra" sau "muzeala ranjitoare" ma cocosham de ras (pot aduce martori care mi-au returnat "Indreptar patimas" dupa o jumatate de ora de "imprumut" din acelasi motiv :)). Si n-am purces (nici pe departe) la cetit cu ideea de a rade. :) Bine, bine, stiu ca "Indreptarul" e renegat, dar mai tarziu am gasit la el aceeasi cautare literara cu "masca" filozofica... Frumos, recunosc, aproape manieristic. :)

[INDIANUL]

Voi vorbiti despre ion hELIADE radulescu? :)

[vlad]

Nu, de Dem Radulescu. "Eu sunt motanul Danila! Sunt cel mai vasnic motan!".

[aiurica]

(...)

[dawn_]

Adevarul e ca alea 16 volume din istoria religiilor sunt un mare efort de conceptie si compliare (parca asta e un termen a la beuran). Insusi Eliade ii zicea lui Claude-Henri Rocquet ca:'' Pentru aceasta (documentare) ma informez de la colegii mei si de la specialisti. Aceasta ma scuteste de lectura a mii de pagini de un mai slab interes.''( L'epreuve du labyrinthe). Nu am citit decat putin din istoria religiilor dar asa se vad influentele sau mai bine zis ideile altora. Un exemplu: totemismul. Daca ai citit si din Freud acelasi subiect vezi ca asa are dreptate in confesiunea lui Eliade: rescrie parerea altora. Roger Callois si multe alte trimiteri ...
Dar el, burghezul, prodigiosul eliade nici nu se poate compara cu bietul boem Cioran. Eliade a invatat engleza sa il citeasca pe Frazer, Cioran germana pt a-l citi pe Kant. Nici ca limbaj nu poti compara ''indreptarul'' cu ''adolescentul miop''  :lol: . Nici faptul ca Eliade a fost aplaudat la Chicago, intr-o America ce abia astepta sa aiba si ea cultura vechii Europe, enciclopedismul ei care ar fi un fel de Renastere, pe langa publicarea tuturor cartilor lui Cioran ( peste 10 cred) la Gallimard.
Si o intrebare pt medicinisti ce e mai greu: sa scrii un review ( sau o suta) ca mare profesor universitar (chiar visiting la harvard) sau sa descoperi o citokina sau un ''banal'' receptor ca un simplu cercetator dintre cei multi ce incerca si nu se stie daca vor reusi?

[INDIANUL]

ca un simplu cercetator dintre cei multi ce incerca si nu se stie daca vor reusi?

Furnika ai cuvantul :wink:  :lol:

[vlad]

Dawn, normal ca orice lucrare stiintifica se sprijina mereu pe umerile unor giganti, altminteri n-am ajunge nicaieri. Asta nu inseamna ca nu poate sa fie in acelasi timp profund originala. Daca tot facem analogii, in toata opera lui Bach nu exista practic nimic nou, nu inventeaza nimic, toate formele sunt vechi, aproape antice. Bach insusi martusiseste admiratia si smerenia fata de Vechii Maestrii: Vivaldi, de Grigny, Rameau, Buxtehude, Pachelbel, si adesea chiar le rescrie lucrarile. Si totusi, nici un vechi maestru nu se mai poate compara azi cu Bach,  care, asa anacronic si retrograd cum a fost considerat de succesorii sai imediati, e universal si dincolo de istorie.

As mai putea sa dau exemplul psihiatrului si filosofului meu preferat, Henry Ey. In titanicul lui Traité des Hallucinations, nu e paragraf din cele vreo 3000 de pagini pe care sa nu-l fundamenteze pe operele psihiatrilor clasici; in acelasi timp, conceptia lui e cu totul noua si revolutionara. Pacat ca e o lectura prea grea in era DSM-ului ateoric.

Bineinteles ca Istoria Credintelor si Ideilor Religioase nu e o colectie de studii originale. Dar conceptia, directia ei e profund noua, moderna. Am putea sa-l apropiem, nu de Freud, ci de Jung, pe care l-a si cunoscut; operele lor sunt inrudite spiritual.
Eu am citit Istoria Credintelor si Ideilor Religioase din scoarta in scoarta, si, daca am regretat ceva, a fost scurtimea ei. Nu ar fi ajuns spatiul sa incapa tot ceea ce ar fi putut spune Eliade. Care insa nu e doar autorul Istoriei. E autorul a nenumarate articole originale :)
Dintre romane, eu nu m-as opri nici la Maitrey, nici la Romanul Adolescentului Miop. Ci la Noaptea de Sânziene, care e superba. Si apoi e volumul Pe Strada Mântuleasa, care e genial. Ionescu si Cioran au fost niste oameni importanti ; insa la Eliade se simte geniul. E ca diferenta dintre Haydn si Mozart.

E adevarat, dawn, ca, in Europa viitoare, copii nostri vor fi descurajati probabil sa-l mai citeasca pe Eliade, in timp ce Cioran si Ionescu vor ramâne "cap de afis". Dar asta nu are absolut nimic de-a face cu valoarea lor reala... A bon entendeur...

[tapirul]

ie-te, vlad, ne place acelasi Eliade...

[tapirsis]

Chiar ca.

[vlad]

Pentru cei care citira Noaptea de Sânziene: stiti cumva ce inseamna Sambo? Ma refer la camera Sambo, aia in care se retragea Viziru in afara istoriei. Trebuie sa insemne ceva cuvântul asta, doar ca nu gasesc io. (Am incercat deja cu Wiki si Google).

[vlad]

A propos de wikipedia, ca sa vezi cât poti conta pe ea, in prezentarea generala, il face pe Eliade scriitor de...fantasy. Deasemenea, mai atrage atentia, tot in prezentarea generala, ca era simpatizant al...garzii de fier (gogomanie). Mai jos, ne spune ca opera lui e in concordanta cu "gândirea ezoterica fascista"...Bleah. Da' bleah rau da tot, ma duc sa iau vreo doua folii de metoclopramid.
Articolul mai remarca prietenia cu Ionescu si CIoran.

O informatie totusi interesanta din articolul ala ar fi ca F.F.Coppola
face un film acuma dupa o povestire de Eliade.

[dawn_]

dar eu nu l-am contestat pe eliade, doar am pus altfel lumina pt variatie  :) Sa iti zic ca Cioran a zis ca:'' nu are convingeri decat acela care nu a aprofundat nimic'' Si tot el :''femeile sunt niste nulitati simpatice . cu cat te gandesti mai mult la ele cu atat le intelegi  mai putin''  :lol: Vezi de asta imi e mai sympa cioran: dezmadejdea fara a renunta, sarcasmul, faptul ca era genial dar nu se lua prea in serios. De la el inveti intr-un stil nedidactic care e faza cu viata la el si relativizezi mai usor, cu detasare. si il iubea pe mozart. dar nu pe rachmaninoff, alegerea mea.

chiar ce o fi insemnand sambo?

[tapirul]

wikipedia poate fi edit. Adica, vlad, daca nu iti place ce scrie acolo poti sa intri si sa stergi si sa scrii altceva. pe cuvant.

[vlad]

E adevarat ca Cioran chiar era atins de muzica. De-asta il iubea pe Mozart, si mai ales, mai ales, pe BACH. Dar NU pe Rachmaninov :) :) :)
E mare lucru, putini oameni pe lumea asta sunt intr-adevar atinsi de muzica drept in inima. Trebuie sa stii sa-ti dezgolesti peptul, asa, ca Rilke.

Tapire, nu prea le am cu astea, cu editatul wikipediei, si cu netul in genere. Trebuie sa mai invatz. Dar daca e cum spui tu, si toata lumea poate sa scrie acolo orice, pai atunci, ce incredere sa mai ai in internetul asta? Ma rog, asta e pt un alt topic.

[tapirul]

in wikipedia clicai pur si simplu pe butonul "edit" din coltul din dreapta jos. Uite, daca te duci acum o sa vezi ca am sters "fantasy" and "autobiography"
wikipedia tocmai asta face, demonstreaza ca se poate (avea incredere). Sunt o sursa suficient de reliable (desi nu pretind ca spun neaparat adevarul). Au niste forme de control, dar in principal fiecare vizitator este liber sa scrie.

[lucisandor]

A propos de wikipedia, ca sa vezi cât poti conta pe ea, in prezentarea generala, il face pe Eliade scriitor de...fantasy. Deasemenea, mai atrage atentia, tot in prezentarea generala, ca era simpatizant al...garzii de fier (gogomanie). Mai jos, ne spune ca opera lui e in concordanta cu "gândirea ezoterica fascista"...Bleah. Da' bleah rau da tot, ma duc sa iau vreo doua folii de metoclopramid.
Articolul mai remarca prietenia cu Ionescu si CIoran.

O informatie totusi interesanta din articolul ala ar fi ca F.F.Coppola
face un film acuma dupa o povestire de Eliade.

ai citit jurnalul lui Sebastian? mie nu mi se pare ca il descria ca pe un indiferent, ori ca pun sustinator al evreilor... nici macar ca pe un simpatizant al Rapidului

[A CERB]

luci, tu ai citit jurnalul lui eliade?

[tapirul]

io am citit recent jurnalul lui Picard.
"star date 43357.89..."

[dustweaver]

Pentru cei care citira Noaptea de Sânziene: stiti cumva ce inseamna Sambo? Ma refer la camera Sambo, aia in care se retragea Viziru in afara istoriei. Trebuie sa insemne ceva cuvântul asta, doar ca nu gasesc io. (Am incercat deja cu Wiki si Google).

Posibila referire la Salammbô, din cate am auzit.

[Furnika]

io am citit recent jurnalul lui Picard.
"star date 43357.89..."

Ce mitocan...si fara manere.

[lucisandor]

citit jurnalul lui Eliade (ala in 2 vol de la Humanitas), scrie f putin din perioada dinainte de razboi si nu prea concret in timpul razboiului.. nu imi amintesc ceva de genul "vai, saracul Sebastian, m-am dus sa ma distrez pe banii statului la Balcic (sau Sinaia) si lui nu i-au mai dat voie" (ca intre noi fie vorba, si Sebastian ala a suferit mai mult din gura decit din fapte, nu l-au pus sa munceasca la Duane Reade)
mi se pare ca mai e o carte cu insemnari ce tineau loc de jurnal din anii '30, nu am citit-o

[vlad]

Da, a fost putin legionar, si ce? toti antelectualii ereau.

Interesant, cu Salammbô. Nu's de ce nu m-am gândit pâna acum. finca sunt un prost.

[tapirul]

io am citit recent jurnalul lui Picard.
"star date 43357.89..."

Ce mitocan...si fara manere.

cine, Picard? Nu mi se pare...

[vlad]

A propos de "sambo". Am avut curiozitatea de a incerca sa aflu daca exista vreun cuvânt asemanator in sanscrita (de ce mi-a dat prin cap de-abia acum?)

sambodha: s.m. perfecta intelegere, inteligenta
sambodhana: trezire, perceptie, recunoastere,  reamintire.